De ce Bali e magic si schimba destine? Ce inveti in calatorii despre tine?

Despre Bali s-au scris si se scriu multe povesti, in continuare, insa a noastra e speciala pentru ca a fost genul acela de experienta care ne-a scuturat bine din radacini si ne-a facut sa ne punem intrebari, care, pana-n acel moment nu existau in noi.

Acum multi ani vazusem prima poza cu Bali pe contul de Instagram al Andreei Raicu si mi s-a parut fascinanta. Era un apus spectaculos, atat de frumos, incat nu prea parea real, la acel moment pentru mintea mea. A fost clipa in care m-am minunat si mi-am spus : vreau sa ajung acolo, indiferent ce-ar fi! Si asa am lansat catre Univers, intentia mea de a pasi pe pamantul magic din Insula Zeilor.

Au durat doi sau trei ani, nici nu mai stiu si iata ca visul nostru prindea contur. Dupa o nunta de poveste in Bucovina, am decis sa ne achizitionam biletele catre honey moon. Nici o alta destinatie nu ne-a aparut in minte, in afara de Bali. L-am convins pe Ionut ca asta e locul in care trebuie sa ajungem si ca aici vom trai niste experiente magice, demne de povestit nepotilor. Si asa a fost.

Am inceput cautarea biletelor de avion cu o preconceptie despre cat de costisitoare vor fi. Insa, norocul meu a fost ca eram abonata la ponturile lui Aventurescu si asa am primit notificare cu privire la niste curse low cost catre Asia de Sud Est. Cumva, s-au creat niste coincidente, intr-un timp foarte scurt.

Si acum imi amintesc momentul in care am achizitionat biletele: era o seara calduroasa de august, in sufrageria apartamentului nostru din Berceni, topaiand de fericire si anuntand prietenii ca, da, plecam in Bali!

Ajunsi acolo, am trait dimineti, zile si seri magice. Ce-ti poti dori mai mult decat sa te trezesti in Paradis, s-auzi pasari cantand intr-o armonie perfecta, sa te bucuri de zecile de nuante de verde din gradinile luxuriante ce te-nconjoara, ale orezariilor sau de linistea templelor, a meselor savurate un tihna si a oamenilor gata sa te inspire?

Au fost zile ce au contribuit decisiv in alegerile noastre de viata. Zile in care ne-am dat seama ca vrem sa traim altfel.

Ce a adus Bali in viata noastra? Ce am invatat de la oamenii pe care i-am intalnit sau de la experientele traite? Ce am adus cu noi, acasa?

1. Simplitatea. Balinezii au fost si sunt o inspiratie pentru inocenta pe care o emana. Vazand cat de simplu traiesc, cat de fericiti sunt, cat de mult se bucura, de o floare, o vietuitoare sau de un necunoscut ce le trece pragul casei, am simtit nevoia sa renuntam la multe idei legate de verbul ” a avea” si sa le adoptam pe cele din sfera lui „a fi”, mai degraba. Sunt genul acela de oameni care se intind pe jos, daca sunt obositi, pe veranda casei lor sau intr-un loc necunoscut; mananca cu mana, se racoresc in raul de langa casa sau isi spala hainele acolo; iti zambesc larg sa li se vada toti dintii cand ii pozezi si te intreaba ceva, mereu. Sunt oameni ce traiesc in modestie, dar nu le lipeste nimic. O simplitate care noua, occidentalilor, ni se pare ciudata si neevoluata. Ne-am amintit de bunicii nostri, brusc, amandoi. Si stim ca au fost mai fericiti decat sunt generatiile noastre.

Un balinez simpatic

2. Bucuria. Da, ne-am bucurat, in Bali, ca niste copii de fiecare experienta, de privelisti spectaculoase, de temple, de mirosul ofrandelor, de mancare, oameni si de apusuri fermecatoare. Ne-am molipsit de la localnici, cumva. Nu ai cum sa fii acolo si sa fii incruntat, suparat sau cu mintea in alta parte. Prezenta inseamna bucurie. M-am bucurat chiar si atunci cand am zburat peste valuri cu fast-boat si de fapt, eram ingrozita. Balinezii opresc scuterul si te intreaba incontro te indrepti, daca te vad putin ratacit si iti dau indicatii; te intreaba ce planuri ai pentru maine sau ce ai facut azi, cu o bucurie sincera si un zambet larg, molipsitor. Au ceremonii atat de vesele, colorate, in care cuvantul principal e: bucuria. De a fi alaturi de comunitate, de a dansa, in sanul ei, de a-ti pune cele mai bune haine si bijuterii.

3. Linistea. Bali a adus un sentiment de liniste in noi, sentiment pe care-l uitasem, undeva, intr-un colt ascuns al sufletului nostru, ferit si pe care rar il regaseam vietile noastre agitate, mereu pe pilot automat. Cred ca din vremea vacantelor de vara, petrecute pe ulitele din Bucovina, nu am mai experimentat o astfel de sentiment. Curtile balineze sunt ca o oaza, in care daca auzi o frunza cazand, tresari, crezand ca e un monstru sau, pur si simplu, te surprinzi ascultand concertul broastelor sau al insectelor ce fac parte din orice familie balineza. Ne-am reconectat cu natura.

4. Timpul. In Bali e alta unitate de masura. Oamenii stau, contempleaza la frumusetea naturii, se bucura de prezent si nu se grabesc nicaieri. Fiecare clipa e valorificata la maxim. Lenevesc, cand si cum au chef, fara a avea o lista de to do-uri de bifat si mustrari de constiinta. Fac ofrande, cat e ziua de lunga sau rup fasole verde; se intalnesc seara cu prietenii, canta si rad in hohote. Ma intrebam uneori, oare ei nu au job sau niste activitati de bifat?

5. Recunostina, ca practica zilnica. Ofrandele aduse zeilor, in semn de multumire, dimineata si seara, intotdeauna, oricate griji sau probleme ar avea, inca ne impresioneaza. Sunt zile in care depun ofrandele si de mai multe ori. Isi pun cele mai bune haine, sarong-ul, se asigura ca sunt curati si multumesc fiecarui zeu, in parte. Nu se pot prezenta in fata zeilor nepregatiti. Gasesc timp pentru a se opri si de a fi recunoscatori pentru darurile primite. Am inteles ca trebuie sa multumim pentru tot, in fiecare moment; pentru ca suntem in viata, aici si acum. O practica pe care am integrat-o si in vietile noastre.

6. Spiritualitate.  Nu exista casa fara templu. Si asta iti ofera un sentiment de protectie, de grija. Religia este parte integranta din viata lor de zi cu zi, una foarte importanta, serioasa si merge mana-n mana cu recunostinta. Au zei pe care-i venereaza, zile sfinte, ceremonii, samani, preoti inzestrati cu puteri vindecatoare si temple cu apa sfanta. Regulile religiei sunt sfinte si le respecta cu bucurie si convingere.

7. Autenticitate. In Bali am simtit nevoia sa fiu asa cum sunt, sa las la o parte mastile pe care le purtam cu mine peste tot, toate fricile, conditionarile si sa o las pe Andreia cea autentica sa iasa la suprafata, cu temeri, bucurii si vise. Da, a fost o experienta care m-a zduncinat, atat cat sa ma redescopar.

8. Iubirea fata tot ce te-nconjoara. Balinezii traiesc intr-o simbioza perfecta cu natura si fiecare vietuitoare este pretuita si lasata libera. Nu intervin, orice ar fi. Conform religiei hindu, aromonia dintre oameni si animale este o credinta puternica. De aceea, atunci cand vei fi oaspete in casele lor si vei vedea soparle pe tavan, vei fi privit ca un ciudat/a daca te plangi. „Care-i problema?”, te vor intreba, nedumeriti. Iar noi, europenii, cu o minte care ne spune intruna ceva, bine programata, le vom insira mii de motive pentru care vom vrea sa intervina. V-ati prins ca asta am fost eu, da?! Am uitat sa pretuim natura, sa ne bucuram de darurile ei, sa fim co-locatari ai Planetei.

9. Karma. Balinezii sunt unul dintre cele mai spirituale popoare din cate am vazut. Poate cel mai spiritual. Cred profund in karma si reincarnare, de aceea nu-ti vor face rau, tie sau soparlei din camera pentru ca stiu ca acel rau se va intoarce impotriva lor, candva, in viata asta sau intr-o viata viitoare.

10. Calmul. Aflati in traficul usor infernal din Bali, soferul nostru se deplasa cu 10 km/ora. Mai mult statea pe loc. Iar noi, agitati din fire si obisnuiti cu traficul din Bucuresti, l-am  intrebat pe de ce nimeni nu se grabeste, de stau toti aliniati la semafor fara sa schiteze vreun gest de nervozitate, fara sa intre in vreo depasire, fara un claxon?! Raspunsul lui a fost ca o palma peste fata: nu le plac conflictele si au inteles ca nu pot schimba nimic. Si atunci de ce sa nu se gandeasca la propria liniste? Good point.

Bali este magic place pentru noi.

Cu o energie aparte; te primeste ca un parinte, te-asteapta cu bratele deschise si multa dragoste. Te iarta ca ai cautat prin lumea asta ceea ce deja exista in tine.

Da-ti voie sa traiesti experiente intense, lasa mastile si armurile jos daca ajungi in Bali. O sa te prinda in mrejele lui.

Love,

Chiperii

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here