Thailanda. Un vis maret, inca de acum cativa ani, de pe vremea cand vacantele aici incepeau sa devina un mare trend si sa para foarte indepartate – poate doar un ideal. Dar, iata ca anul nostru sabatic ne ajuta sa culegem roadele semintelor plantate, acum cativa ani si sa testam pe propria piele Paradisul Thailandei.

Majoritatea oamenilor pe care ii cunosc si au fost in Phuket s-au declarat cuceriti de aceasta insula. Plaje superbe, apa fantastica, mancarea dementiala sau experiente de neuitat pe care in Europa nu prea le poti accesa: plimbare cu elefantii, tigri sau trip-uri catre insule celebre, salbatice de prin zona.

Mi-am dat seama, tarziu, ca de fapt, noi voiam sa ajungem in Krabi si nu in Phuket, insa, cumva, Universul a vrut ca noi sa mergem acolo. Comoditatea si lipsa de informare se platesc.

Vazusem sute de postari, inainte de a ajunge aici si mai toate promovau plajele paradisiace cu nisip alb si apa in multe nuante de verde, albastru sau turcoaz; apusuri ce-mi starneau invidia atunci cand scrollam newsfeed-ul si eram inchisa intr-un birou cu pereti gri, dar si palmierii aceia impozanti, de care mai atarna cate-un leagan – locul perfect pentru poze de Instagram.

Ao Sane Beach

Asa si e, in mare parte, Phuket-ul. Dar nu si Kata Beach, prima noastra oprire. Un fel de Bulgaria sau Mamaia, inainte de deveni atat de exclusivista, cum e in prezent. Ne-am simtit dintr-un alt film, stingheri: populatie imbatranita – bunici si nepoti, familii numeroase; prosop langa prosop, incat nu aveai unde sa te asezi; rusi, rusi si doar rusi, dar apa faina si numai buna de o baie in mare. In rest, nimic, dar nimic nu pare sa arate ca-n Thailanda.

Am ales aceast loc, tocmai pentru ca am citit ca e linistit, recomandat pentru cei ce-si doresc sa fie departe de agitatie, cu o plaja frumoasa. Insa, odata ajunsi, nu ne-a impresionat cu absolut nimic si ne-am simtit precum in Bulgaria. Unde mai pui ca atat de tare ne-am suparat, incat ca nu am facut nicio poza si nici nu am petrecut vreun minut la plaja.

Am fugit de Patong – pentru ca acela este miezul distractiei, al aglomeratiei, al vietii de noapte – si am dat de clanuri de rusi, ce au pus monopol pe aceasta statiune. Da, ne-am suparat atat tare in Kata, incat am putea spune ca Thailanda sucks 🙂

Noroc de Karon Beach ca a mai salvat putin onoarea Phuket-ului – o statiune mult mai frumoasa, cu o plaja mai aerisita si mai atractiva, care arata ca-n pozele acelea vazute, candva pe retelele de socializare. Da, mai simtim ca suntem in Thai, desi spiritul comercial e la el acasa si aici. Nimic din Thailanda aceea autentica, nici in Karon.

Karon Beach

Nisipul e atipic – foarte placut la atingere, incat ai impresia ca pasesti pe pudra; scartaie la atingere. In ceea ce priveste plajele, Thailanda incepe sa castige teren datorita Karon Beach.

Karon Beach

In Karon am descoperit si mancarea stradala, gatita de localnici in pietele de noapte. E si mult mai ieftina – fata de restaurante si iti ofera o varietate foarte mare de peste, fructe de mare, legume, carne de pui/porc/vita etc; fructe delicioase la preturi rezonabile; pad thai gatit pe loc sau banana pancakes, atat de populare in Asia. In Karon, seara de seara am avut parte de cate un festin pescaresc in piata din fata cazarii noastre si ramane una din cele mai placute experiente din Phuket.

Aici am descoperit si mare pasiune a thailandezilor pentru aripioarele de pui: crocante, prajte, trase prin sosuri picante sau la gratar, le gasesti oriunde.

Locuitorii, in general am observat ca sunt blazati. Turistii le sunt indiferenti si sunt foarte ocupati cu tehnologia. Chiar e Tara Zambetelor aici? Pentru ca nimeni nu zambeste. Te simti prost cand trebuie sa ii intrebi ceva, simti ca-i deranjezi si abia ca isi dezlipesc ochii de ecrane. Nu stiu engleza, ceea ce e ciudat pentru o tara atat de turistica, dar, in schimb au invatat rusa si te abordeaza in rusa, crezand ca esti unul de-al lor. Pana si afisele in magazine, meniurile in restaurante sunt in rusa. Asta ne-a cam suparat, recunosc.

Produsele pe care le vand – in micile buticuri – sunt made in China, ca peste tot in zonele turistice din toata lumea. Faptul ca rusii vin in numar atat de mare a condus la cresterea preturilor, lucru confirmat si de un localnic. Dar, daca puterea lor de cumparare e mare, nu te poti opune.

Din cei 99.9% turisti rusi, vei observa ca doamnele, indiferent de varsta si de numarul copiilor au un trup aproape perfect – sculptat , cu eforturi mari si timp indelungat petrecut in salile de fitness; sunt injectate cu botox pe toata fata, machiate, platinate, cu gene false si sprancene tatuate, iar barbatii – cu patratele pe abdomen, masivi si blonzi. V-am mai spus ca seamana cu Mamaia, da?!

Traficul abia aici pot spune ca e periculos; cel putin, tinerii gonesc scuterele in stil alert, vrand, parca sa atraga atentia. Am si vazut multe accidente, ciocniri, in cele cateva zile petrecute aici. Sunt usor teribilisti, neatenti si mari amatori de viteza. De aceea, daca alegi sa inchiriezi scuter e bine sa fii foarte precaut si pregatit pentru traficul, usor grabit.

Din cauza supra aglomerarii, plajele cele mai cunoscute (Kata, Karon) sunt murdare, pe alocuri. Sunt zone in care gasesti toate gunoaiele adunate de pe plaja sau aduse de apa, iar langa acestea, oameni intinsi pe prosoape, fara nicio problema. Noi ne-am nimerit in sezon turistic si poate de aceea am avut parte de un asa noroc.

Ce e suparator e faptul ca trebuie sa sapi tare ca sa ajungi la un restaurant local, cu preturi decente – de Asia de Sud Est si cu aromele acelea pe care la cauti in Thailanda. Doar seara gasesti cate un restaurant de familie, improvizat cu mese si scaune de plastic prin cateva puncte. In rest, majoritatea restaurantelor sunt foarte turistice si destul de scumpe. Am gasit doua restaurante locale in Phuket, timp de o saptamana.

Dar, pentru lunile de iarna, Phuketul este o alternativa excelenta de vacanta. Poate prea comercial pentru gusturile noastre, insa e strict o opinie subiectiva.

Karon

Ah, aici am gasit cel mai dulce, bun, proaspat zemos ananans; gata curatat si numai bun de mancat. Cred ca am mancat minim unul pe zi, iar pretul e de 2.5 lei/bucata.

In cele 6 zile petrecute aici am decis sa plecam in cautarea plajelor mai putin turistice, retrase si ascunse de ochii rusilor. N-am nimic cu ei, dar dupa chinezi, sunt poporul cel mai galagios, enervant.

Si dupa un drum foarte interesant cu scuterul (25 lei/zi) am descoperit trei plaje excelente, mai apropiate de gusturile nostre: Ao Sane Neach, Nai Harn Beach, Ya Nui Beach si un view point total neturistic: Promthep Cape si da, am ajuns in Thailanda aceea pe care voiam atat de mult sa o vedem. Drumul este spectaculos – urci prin zonele montane, treci pe langa alei de plamieri, de unde privesti Marea Andaman, in zare si te bucuri de briza ce-ti loveste obrazul. Gata, ne aflam unde trebuie.

Ya Nui
Promthep Cape

Ce poti sa mai faci in Phuket? Poti opta pentru diverse tururi catre insulele din jur – voi dezbate intr-un articole separat acest subiect; poti vizita Sanctuarul Elefantilor, ce gazduieste elefantii salvati din diverse locatii in care erau exploatati pentru divertismentul turistilor, insa chiar si asa, mi s-a parut ca sunt usor stresati si am ales sa spunem pas. Vreau sa vad elefantii liberi, in mediul lor. Mai poti vizita statuia Marelui Buddha de unde ai si o priveliste spectaculoasa asupra Phuket-ului.

Big Buddha

Dar, in afara de plajele spectaculoase am adorat…. masajul thailandez. Este dumnezeiesc! Niciun alt tip de masaj din lumea asta, nu-l egaleaza. Am incercat masajul direct la doamnele de pe plaja pentru ca e recomandat in detrimentul celor din saloane si… e de vis. Sunt niste localnice simple, la care ai stramba din nas – daca ai multe norme de igiena in cap (me, me, me), insa, stiu ce fac, nu se joaca; au scos untul din mine, au simtit fiecare incordare, durere musculara si mi-au tratat-o. Am simtit ca plutesc dupa masajul thai si aveam zambetul pana la urechi. Imi pare rau ca am amanat atat de mult momentul, incat abia in penultima zi am avut curaj sa-l incerc. E magic!

Phuketul ne-a dezamagit pentru inceput pentru ca am plecat cu niste expectante: sa gasim autenticitatea din Bali; profunzimea aceea pe care o iubim atat de mult si pe care nu prea o mai gasesti, pe nicaieri. Oamenii simpli, ce-ti zambesc in mod natural. Am plecat cu expectanta de a gasi plaje salbatice si mai putin turistice, insa am gasit plaje supra aglomerate de rusii galagiosi, bogati si snobi. Insa, o data ce am preluat controlul, am gasit si ceea ce cautam: plaje retrase, linistite ce parca incep sa semene cu Thailanda cea foarte promovata, mai peste tot.

Chiperii in Karon

Dar Phuketul e turistic si cam tot ceea ce-ti ofera intra in aceasta categorie. Depinde ce cauti in vacantele tale si atunci, da, este o alternativa de luat in calcul. Este o optiune excelenta atunci cand vrei sa lasi frigul pe o destinatie exotica, departe de casa. Insa, cred ca Europa are plaje mult mai frumoase si mai spectaculoasae, decat Phuket-ul. Spania, Italia, Grecia sau Portugalia sunt mai interesante, spectaculoase si mai autentice.

Insa, stiu ca Thailanda e mai mai mult de atat si ca, in cazul nostru au fost niste circumstante proaste si o lipsa de informare, insa o experienta. Nu renuntam asa usor si vom cauta acele insule, plaje care sa ne cucereasca definitiv si sa puna Thailanda in topul preferintelor noastre din aventura anului sabatic.


Cu multa caldura,

Chiperii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here