Anul trecut, fix pe vremea asta, ne aflam la Targul de Craciun din Sibiu si le povesteam prietenilor nostri despre planurile de viitor. Era un fel de rezolutie pentrul anul 2018, rostita cu voce tare, cat sa credem si mai tare in ea.

Una din dorintele noastre arzatoare era sa experimentam sarbatorile de iarna la temperaturi pozitive si de ce nu, pe plaja, departe de frig si de agitatia premergatoare.

In momentul de fata sunt 32 de grade, cu soare puternic si un cer perfect, fara nori, dar cu Magic FM, pe fundal. Da, ne-am amintit recent ca exista Radioul lui Mos Craciun. Atmosfera magica, as zice, intr-un decor nou, exotic. Nimic pentru care sa ne plangem.

Cu greu ne vine sa credem ca e decembrie. Nu prea se simte asta, in noi. Noroc de Facebook, de postarile prietenilor nostri; de brazii impodobiti, pe ici-colo si de luminitele din centrul orasului. In rest, se simte ca o zi torida de august, fiecare zi. O duminica continua, cum spunea Ioana Budeanu, in unul din articolele ei. Imi amintesc ca am citit postarea Ioanei, la birou, intr-o zi friguroasa si gri de iarna. Si ma intrebam, cum o fi?! Ei bine, ce pot sa zic: este, da! Aproape fiecare zi e duminica. Nu aveam notiunea timpului: pierdem sirul zilelelor, al orelor si nu mai avem alarme care sa sune dimineata. Vis! Principalele noastre activitati cotidiene sunt: cautarea restaurantelor cu mancare buna si iefina, bifarea cate-unui obiectiv turistic, scotocirea pietelor locale in cautare de fructe delicioase si putin munca, din cand in cand.

Daca n-as fi fost acum, aici, unde as fi fost azi? Clar, la job, in cea mai agitata si aglomerata perioada din an, ca asa e-n retail, in perioada asta; cu plata salariilor, cu organizare de spectacole pentru copiii angajatilor; cu pregatirea cadourilor de Craciun si prinsi in sprirala unei agitatii nedorite. Ca un HR veritabil.

Acum, imi tin capul sub un ventilator, in speranta sa ma mai racoresc putin; mai ridic privirea sa vad cine trece pe ulita, din cand in cand – ca asa-i la tara si ma bucur de aroma unica a unui young coconut. Nici urma de fuga dupa cumparaturi, cadouri sau liste de bifat. Singura urma de agitatie e data de scuterele ce trec prin zona.

Young coconut

Aici, Craciunul e sarbatorit doar pentru turisti, insa chiar si asa, se straduiesc sa-ti aminteasca de casa, de traditiile cu care erai obisnuit. La modul cel mai light posibil.

Ne-am mutat, de curand, pentru cateva zile, intr-o locatie cu Netflix. De fapt, asta a fost criteriul principal pentru care am ales-o. Imi doream sa zac undeva, cu telecomanda in mana si s-o butonez, pana dau de un film misto. N-am mai vazut un film de doua luni. Nu c-as fi mare amatoare; pot trai si fara (nu si fara „Friends”), insa un film de Craciun, voiam mult sa vad. Primul pe care-l vizionez este „Cronica de Craciun”, destul de dragut, cu o poveste clasica; pueril pe alocuri si suficient cat sa mai aduca spiritul Craciunului in casa si-n sufletele noastre.

Si sambata asta, ca sa fim in ton cu PRO TV-ul, ne-am uitat la „Home Alone”. Nici nu stim pentru a cata oara, dar n-a mai contat, caci de data asta a fost diferit. A fost ca si cum il vedeam pentru prima oara: am ras in hohote si ne-am lasat surprinsi de faze uitate. Iar la asa ocazie speciala, am adaugat si un popcorn pe masura.

V-am spus ca de 1 decembrie ne-am uitat toata ziua pe Pro TV?! Ei, bine, da. Pe voyo.com. Ne-am uitat la parada de la Arcul de Triumf, la emisiuni, stiri si la concertul Andrei de la Sala Palatului – Traditional. Nu-mi place Andra, deloc, insa, departe de casa, se simt altfel lucrurile astea si a mers ca unsa, toata combinatia asta.

De ieri, ascultam Magic FM. Cam asta se aude dimineata si seara din camera noastra de hotel. Chiar si de pe terasa, ascultam, chit ca se uita ceilalti oaspeti ciudat la noi. La stiri, ma cufund in ganduri, cat sa nu ma ancorez prea tare-n realitate. Nu mi-e dor.

In rest, in vietile noastre, o prezenta constanta sunt cafelele cu gheata, fuga catre catre zone cu AC, orezul servit dimineata, la pranz si seara; tantarii si „prietenele” mele, soparlele.

Da, e un decembrie perfect.

Chiperii

loading...