In Singhaleza – limba oficiala – Sri inseamna binecuvantare, iar Lanka este denumirea veche a insulei. O definitie cum nu se poate mai buna. Odata ajunsi in acest paradis tropical, stiam ca trebuie sa bifam celebrele colturi pe Instagram si sa plecam cu un bagaj de experiente, cunostinte legate de cultura, istoria, religia, obiceiurile sau gastronomia acestei tari.

Nine Arch Bridge, celebra plaja Mirissa sau plantatiile de ceai pareau emblematice, la acea vreme. Acum, insa, cand spunem Sri Lanka, ne ducem instant cu gandul la o serie de plaje ce ne-a cam lasat fara cuvinte si la mancarea lor, absolut dementiala. Nu e de mirare ca am plecat cu 2 kg in plus, fiecare. Roti, rice and curry sau kottu roti sunt, de departe, mancarurile noastre preferate.

Majoritatea locuitorilor sunt budhisti, ceea ce inseamna ca sunt vegetarieni. Prin prisma religiei, le este interzis sa omoare animale si de aceea, consuma mult orez, in combinatie cu legume locale; arome, condimente, sau mirodenii; sunt adeptii mancarurilor picante, dar mai ales, prajite in mult ulei de cocos. Simti, cand treci pe langa vreun restaurant sau vreo casa, mirosul de ulei prajit de cocos, destul de intepator, as spune. De altfel, Sri Lanka foloseste in aproape toate mancarurile cocosul; de la ulei, lapte, faina sau extracte din fruct efectiv, gatite sub diferite forme.

Am ajuns in Sri Lanka inainte de atentate, asa ca relatarile noastre fac referire strict la acea perioada, la emotiile si intamplarile traite, atunci.

De ce e asa speciala gastronomia sri lankeza?

Ei bine, e complexa; o combinatie intre mancarea indiana, cu accente chineze si europene: olandeze, portugheze si britanice. Insa, in mare parte, India, predomina, ceea ce pe noi ne-a bucurat nespus.

Ajunsi in Sri Lanka, nu ne-am pus intrebarea ce vom manca, deloc si asta pentru ca in atatea luni de Asia, ne-am demonstrat adaptabilitatea in fata oricarei situatii, oricarui gust. Suntem gurmanzi, amandoi si, aproape, intotdeauna mancam tot din farfurie. Amintiri din copilarie 🙂

Ne plac aromele asiatice; orezul, condimentele lor, legumele, fructele, mirosurile – tot si strambam din nas, dar rar de tot. Ionut a tolerat mai greu, turmericul si lemongrass-ul, iar eu, varza din orezul si pastele prajite.

Nu ne e dor de mancarea romaneasca, mai deloc; foarte rar si de regula, in preajma sarbatorilor, cand amintirile meselor in familie sau postarile prietenilor de pe Facebook ne starnesc nostalgii. Entuziasmul unei noutati in farfurie bate dorul.

Asadar, Sri Lanka. Nimic despre cultura gastronomica, in mintile noastre. O usoara banuiala ca sigur orezul e si aici, regele, plus mancarea cu accente picante. Dar, am avut parte de surprize desavarsite!

Micul dejun: Am testat de la cel local – dhal curry, servit cu taietei, oua fierte si apoi, prajite in ulei de cocos; pana la clatite umplute cu cocos si zahar sau paine prajita, cu unt si gem. Explozie de gusturi, inca de la primele ore ale diminetii.

Coconut Roti e nelipsit de la fiecare masa, iar in Sri Lanka e usor diferit fata de cel degustat prin Malaysia; mult mai consistent si cu accente de cocos, pronuntate. Ne-a amintit de turtele facute, pe plita, in Bucovina. Servit cald, de regula, la micul dejun, acest roti este incantator cu putin unt si cu dulceata locala, deasupra.

Practic, e un amestec de faina, cocos ras, sare si apa, pregatite cu sau fara ulei.

Coconut roti

Pol Sambal: l-am primit, adeseori, la micul dejun, alaturi de roti. De fapt, e cocos ras, amestecat cu ceapa, sare, suc de lamaie si chilli. Un fel de salata de vinete, varianta Sri Lanka, cu mentiunea ca nimic nu este gatit, ci totul e crud si destul de picant, insa, numai bun de savurat! Sigur, l-am incercat la micul dejun, pranz si seara. V-am spus ca suntem gurmanzi?

Rice and curry: zile la rand, a fost nelipsit. Nu stiam ca aceasta e cea mai cunoscuta mancare din Sri Lanka, de fapt si am comandat-o intamplator, in urma unor reviews citite pe Booking. Surpriza a fost cand a sosit: o portie de orez, cu inca alte sase farfurii ce aratau si miroseau senzational! Sase doar pentru mine? Dar ce contin? Dhal curry; supe, legume gatite sub multe forme – fiecare cu mult curry si sos aferent, turmeric si cocos; salate de sambal, pappadoms; salate de cruditati sau potato curry, dar si celebrul chicken curry. Nu exista o reteta universal-valabila, de aceea, difera foarte mult continutul acestui fel de mancare, de la o casa la alta. Cert e ca intotdeauna contine curry, vine in portii generoase si e… delicios. O portie pleaca de la 10 – 15 lei.

Rice and curry

Dhal curry vine la pachet in combinatia rice and curry si trebuie sa recunosc ca e preferatul meu. E linte amestecata cu mirodenii, lapte de cocos, frunze de curry si nelipsitul, chilli. Am observat ca este omiprezent la orice masa, chiar si la micul dejun, servit alaturi de taietei din orez (Indiappa), roti sau paine (stanga sus).

Pappadom. N-am stiut ce sunt, asa ca am intreba-o pe gazda noastra. Sunt niste chipsuri realizate din faina, apa si seminte de chimion. O gustare originara din India, prajita in mult ulei de cocos. Face parte din festinul rice and curry si personal, il ador in combinatie cu dhal curry (centrul fotografiei).

Kottu Roti sau cireasa de pe tort. L-am descoperit tarziu si total intamplator: ne aflam in Hikkaduwa – una din cele mai turistice destinatii din Sri Lanka, total dezamagiti – am zarit o coada formata din multi localnici. Asteptau, cu totii, sa cumpere ceva de mancare la un restaurant local, fara nici o urma de turist. Destul de neprietenos din exterior. Dar oare ce-l face asa de special?

Prin geam am vazut un om ce toca niste paste – dintr-un aluat imens, cu o unealta si mai mare – le amesteca cu pui, legume, oua si continua sa le toace, cu o tehnica desavarsita. Hai sa incercam si noi; n-or sta oamenii aceia degeaba la coada! Si nu, nu doar tehnica e speciala, ci mancarea, in sine. Cand spunem Sri Lanka, instant, gandul ne duce la aceasta mancare. Este o explozie de gusturi si arome locale! Pastele, legumele, puiul se topesc in gura, efectiv.

Vine la pachet cu sos picant de chilli si e una dintre mancarurile noastre preferate din Sri Lanka, de departe! Am incercat-o, apoi, si in alte restaurante, locatii, fara a revedea si tehnica, dar n-am mai gasit gustul acela. De regula, folosesc paste congelate pe care le amesteca cu legume, ou, pui, dar nu mai are aceasi aroma. O portie costa aproximativ 10 lei, chiar si mai putin in zonele neturistice.

Peste. Dupa ce am admirat, in nenumarate randuri, sesiunile de pescuit traditional, ne-am facut curaj si am comandat, cateva seri la rand, peste. Am incercat doua feluri: pe gratar si in varianta curry. Ambele delicioase, iar pestele intotdeauna proaspat. Chiar si cel uscat cu sare, in combinatia rice and curry, merge de minune. Nu stim ce peste am servit 🙂

Street Food: Sunt optiuni nenumarate, insa noi ne-am oprit la roti cu legume, oua sau peste. In traseul nostru cu masina inchiriata, de multe ori am oprit pe marginea drumului, cat sa luam o gustare. Si de fiecare data, am cumparat acest tip de roti umplut cu diverse: de la legume cu muuult, dar mult chili, pana la ou cu si mai mult chilli, evident sau peste. Practic, sunt ca niste pachetele de primavara – in forma triunghiulara – umplute cu diverse ingrediente foarte bune si recomandate atunci cand esti pe fuga.

Bauturi. Mare bautoare si amatoare de cafea cum sunt, trebuie sa recunosc ca Sri Lanka nu a excelat la acest capitol. Destul de slaba si mi-a amintit des de cea din Bali – ce trebuie bauta in cantitati industriale ca sa-si faca efectul. Apoi, sucurile de fructe sunt delicoioase, ca peste tot in Asia.

Ceaiul sunt una din comorile Sri Lankai; o carte de vizita, in special, ceaiul Ceylon. Personal, am rezonat mai mult cu ceaiul de ghimbir, decat cu ceaiul negru sau verde, atat de recunoscute. Am vizitat si o plantatie de ceai si am patruns putin in procesul de realizare.

Dar, de departe, King Coconut este bautura mea preferata. Practic, este o specie de cocos, foarte des intalnita in Sri Lanka de culoare galbena. Racoritor, hranitor si delicios, mai ales de pe scarile bungalow-ului din Pitiwella.

Fructele: bananele sunt, poate cele mai dulci din Asia – mici, fata de cele cu care suntem noi obisnuiti in marile magazine, dar puternice la gust; apoi mango, durian – ich, ananas, papaya, mar de lemn, mangosteen, rambutan sunt de nertatat si printre cele mai aromate.

Desert. Am incercat, la recomandarea gazdei noastre din Pitiwella – buffalo curd. Adica, iaurt de casa, cu miere sau zahar, deasupra. Exact ca-n Grecia! Puteam jura ca nu suntem in Sri Lanka!

Am vizitat si pietele locale in care ne-am holbat la formele ciudate ale legumelor; am intrat in vorba cu localnicii si cu greu i-am convins ca n-avem cum sa le cumparam marfa. Cuisoare, dovleci, cartofi dulci, orez, nucsoara, piper, vanilie, ghimbir, curry, conopida, castravet sau peste uscat.

Cum mananca srilankezii toate mancarurile enumerate mai sus? Simplu: cu mana. Au o tehnica foarte bine pusa la punct, bazata pe detalii, pe care am invatat-o si noi de la un localnic din Kandy.

In curand, pe YouTube 🙂

loading...