Cand spui Bihor, spui Pestera Ursilor, un loc ce a intrat in atentia turistilor dupa anul 1975, cand au fost descoperite oasele ursului de caverna, specie disparuta de mai bine de 15.000 de ani.

Judetul Bihor gazduieste – din cele 13.000 grote descoperite pe teritoriul tarii – aproximativ 3.500. Alaturi de Pesterea Ursilor, cele mai cunoscute si frecventate de turisti sunt cele de la Cetatea Ponorului, Ghetarul Viu din Apuseni, respectiv Meziad si Farcu din Pădurea Craiului.

Pestera Ursilor, sursa foto: Bihoreanul

O cercetare recenta realizata de specialistii de la Muzeul Tarii Crisurilor, de la Institutul de Speologie „Emil Racovita” si de la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei din Cluj Napoca a scos la iveala o adevarata comoara, in una dintre pesterile aflate in Muntii Piatra Craiului:

Vestigiile găsite aici fac ca această peşteră să fie unică în România şi foarte rară în Europa. Ar putea fi vandalizată de căutătorii de comori, ceea ce ar fi o adevărată catastrofă” declara un cercetator.

Pestera Secretelor

Aflata la marginea unui sat, pestera a fost descoperita in anii ’70, dar explorata, abia zece ani mai tarziu. In 1984, speologii Gábor Halasi  si Gyula Birtalan au descoperit o galerie in care, odata intrati, au avut parte de o surpriza: „Un zgomot ca de ciob spart sub presiunea botoseilor de neopren ii opreste pe cei doi exploratori pentru o examinare atenta. Surpriza este imensa!”, asa a fost descris momentul.

Cei doi speologi au descoperit vase de ceramica, bijuteri din aur, bucati de argila arsa sau topoare din bronz, scriu jurnalistii de la ziarul Bihoreanul.

Se pare, aceasta pestera nu fusese locuita niciodata, ci mai degraba, a jucat rol de cimitr. Pe langa obiectele de pret gasite, speologii au descoperit si trei schelete umane si multe oase imprastiate, cel mai probabil, din cauza inundatiilor produse de-a lungul timpului.

Deşi materialele arheologice au fost deranjate de inundaţii, totuşi s-a putut constata că ele aparţineau unor morminte de înhumaţie. Din păcate, numai trei din aceste schelete se mai păstrează şi azi in situ în conexiune anatomică. În jurul scheletelor se află vreo 15 vase de lut întregi, mărgele, unelte de piatră cioplită. O mare cantitate de ceramică fragmentară se află presărată pe podeaua sălii, în toate părţile. Două topoare de bronz, oarecum distanţate faţă de morminte, provin din inventarul acestora”, au declarat doi dintre cercetatorii ce au luat parte la descoperire: Halasi si Emodi.

Cercetatorii au declarat ca aceste morminte ar data din perioada anilor 1800-1600, i.Hr.

Osemintele descoperite ar apartine unei clase sociale importante, concluzie la care au ajuns cercetatorii datorita faptului ca a semenii lor s-au straduit sa le ascunda osememintele si sa-i inmormanteze cu obiecte de pret.

Majoritatea osemintelor ar apartine unor femei ce au murit tinere (intre 18-25 ani), arata cercetarile realizate pe dentitie. O alta particularitate care a iesit la iveala a fost inaltimea impresionanta: aproximativ 2 metri, ceea ce insemna mult in acele vremuri, cand majoritatea ajungea la inlatime de 1,5 metri. Si de aici, deriva doua teorii: femeile respective, fie au fost razboinice, fie au fost inzestrate cu puteri vindecatoare.

O pestera cu o istorie atat de complexa, prezinta un minim de interes pentru turistii ce viziteaza zona. Nu este inscrisa in lista momumentelor istorice, ceea ce inseamna ca accesul este gratuit si nici nu este protejata de restricii de niciun fel.

Insa, unul dintre speologii bihoreni lucreaza la includerea acestei pesteri in traseele turistice: „Această cercetare trebuie adusă către public, iar ideal ar fi să creăm o replică 3D într-un spaţiu accesibil”.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here